Sorbitolul (E420), unul dintre cei mai utilizați îndulcitori din produsele cu puține calorii și din alimentele destinate persoanelor cu diabet, a ajuns în atenția cercetătorilor după apariția unor studii care sugerează o posibilă legătură cu afectarea ficatului.

Potrivit unor cercetări recente, această substanță ar putea declanșa procese asociate cu boala ficatului gras de origine metabolică.

Cum poate acționa similar fructozei

Rezultatele unui studiu recent

O cercetare publicată în revista științifică „Science Signaling” a arătat că sorbitolul poate influența organismul într-un mod asemănător fructozei, un tip de zahăr considerat de specialiști printre cele mai nocive pentru sănătatea metabolică.

Fructoza este prezentă frecvent în băuturile carbogazoase și în multe alimente procesate. Consumul excesiv a fost asociat cu apariția bolii hepatice steatozice asociate disfuncției metabolice (MASLD), afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în ficat. Aceasta apare adesea pe fondul obezității, rezistenței la insulină sau diabetului de tip 2;

o problemă tot mai răspândită

Specialiștii estimează că această afecțiune afectează până la 30% dintre adulții la nivel mondial și este diagnosticată din ce în ce mai des și la persoane mai tinere.

Rolul microbiomului intestinal

Cercetătorii de la Washington University din St. Louis au descoperit că microbiomul intestinal poate avea un rol important în protejarea ficatului. În experimente realizate pe pești zebrafish, exemplarele cu microbiota intestinală afectată au dezvoltat ficat gras chiar și atunci când aveau o dietă normală. Factorul implicat a fost sorbitolul.

Ce se întâmplă în organism

O parte din glucoza consumată poate fi transformată în sorbitol la nivelul intestinului. În mod normal, bacteriile intestinale descompun cea mai mare parte a acestei substanțe înainte ca ea să ajungă la ficat. Atunci când numărul bacteriilor benefice este redus, sorbitolul poate ajunge în ficat, unde este convertit în compuși înrudiți cu fructoza și favorizează acumularea grăsimilor.

Potrivit profesorului Gary Patti, coordonatorul studiului, sorbitolul și fructoza sunt separate practic de o singură transformare biochimică, ceea ce poate explica efectele similare observate de cercetători.

Ce au observat oamenii de știință

Modificările hepatice identificate la pești au inclus acumularea de glicogen, dereglări ale metabolismului zaharurilor și depuneri de grăsime în țesutul hepatic. Cercetătorii au constatat că dozele mari de sorbitol au produs efecte comparabile cu cele observate la animalele care nu aveau un microbiom intestinal sănătos. Aceste rezultate ar putea oferi o explicație pentru creșterea numărului de cazuri de ficat gras chiar și în rândul persoanelor care încearcă să evite zahărul obișnuit.

Unde se găsește sorbitolul

Produse în care este folosit frecvent

Sorbitolul este întâlnit într-o gamă largă de produse alimentare, printre care:

- gumă de mestecat fără zahăr;

- batoane proteice;

- deserturi dietetice;

- anumite tipuri de pâine și paste;

- alte produse etichetate drept „fără zahăr”.

Substanța apare și în mod natural în fructe precum merele, perele, prunele și piersicile. Totuși, concentrațiile sunt mai mici, iar fructele conțin fibre și nutrienți care încetinesc digestia și reduc impactul metabolic.

Există motive de panică?

Concluziile cercetătorilor

Oamenii de știință au identificat anumite bacterii din genul Aeromonas capabile să descompună eficient sorbitolul în intestin. Reintroducerea acestor bacterii în organismele studiate a contribuit la îmbunătățirea stării ficatului. De asemenea, blocarea producției interne de sorbitol a prevenit apariția problemelor hepatice. Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că experimentele au fost efectuate pe pești și nu pe oameni.

Rezultatele nu înseamnă că un consum ocazional de produse fără zahăr este periculos, însă ridică întrebări importante despre efectele pe termen lung ale alcoolilor de zahăr asupra sănătății. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma dacă aceleași mecanisme se manifestă și la oameni și dacă terapiile bazate pe probiotice ar putea deveni o metodă de protecție a ficatului în viitor.