ADN de somon pentru ten

· Echipa de Stil de Viață
Tratamentul cu ADN de somon cucerește industria frumuseții
Un nou trend din lumea esteticii atrage tot mai multă atenție: tratamentele faciale realizate cu ADN extras din sperma de somon.
Popularizată inclusiv de vedete precum Kim Kardashian, procedura este prezentată drept o alternativă modernă la botox și alte metode de întinerire a pielii. Totuși, în spatele promisiunilor spectaculoase, dovezile științifice rămân încă limitate.
Ce se injectează, de fapt, în piele?
Contrar denumirii care poate părea șocantă, tratamentul nu presupune injectarea directă a spermei de somon. Specialiștii extrag ADN din organele reproducătoare ale unor specii precum somonul sau păstrăvul-curcubeu, apoi îl purifică prin procese enzimatice.
Rezultatul final este reprezentat de polidezoxiribonucleotide (PDRN), fragmente de ADN considerate compatibile cu organismul uman. Cercetătorii explică faptul că ADN-ul acestor pești are proprietăți similare cu ADN-ul uman, ceea ce reduce riscul unor reacții inflamatorii importante.
De ce este folosită sperma de somon?
Motivul este unul practic. Testiculele peștilor conțin concentrații ridicate de PDRN, iar extracția este mai simplă și mai rentabilă pentru producători.
Există și variante pe bază de polinucleotide (PN), obținute direct din țesutul reproducător al somonului sau păstrăvului. Unele studii sugerează că acestea ar putea oferi rezultate chiar mai bune decât substanțele extrase din spermatozoizi.
Cum se desfășoară procedura?
Tratamentul își are originile, potrivit unor surse, în Coreea de Sud și este disponibil în Europa încă din 2015. În multe țări, substanța este administrată prin injecții, într-un mod asemănător tratamentelor cu botox. În Statele Unite însă, autoritățile nu au aprobat această utilizare injectabilă, astfel că produsul este aplicat după proceduri cu microace.
Costurile nu sunt deloc mici. În SUA, o singură ședință poate ajunge la aproximativ 1.000 de dolari, iar în Europa și alte piețe tratamentele sunt recomandate de regulă în cure de 5-6 ședințe.
Ce beneficii promite industria cosmetică?
Clinicile și saloanele care oferă astfel de proceduri susțin că pielea devine mai fermă, mai netedă și mai uniformă, iar ridurile sunt diminuate. Explicația biologică este că enzimele din piele descompun PDRN în compuși mai simpli care pot fi reutilizați de celule. În plus, adenozina rezultată din acest proces poate stimula formarea unor noi vase de sânge, îmbunătățind aportul de oxigen și nutrienți către țesuturi.
De la tratarea rănilor la întinerirea pielii
Primele cercetări asupra PDRN datează încă din anii 1980. Inițial, substanța a fost studiată pentru accelerarea vindecării rănilor, arsurilor și regenerării țesuturilor. Rezultatele au arătat o hidratare mai bună a pielii și o creștere a numărului de fibroblaste, celulele responsabile de producerea colagenului. Din acest motiv, compușii pe bază de PDRN sunt utilizați și astăzi în anumite aplicații medicale dedicate regenerării țesuturilor.
Ce spune știința despre efectele antiîmbătrânire?
Aici lucrurile devin mai complicate. Deși există studii care indică îmbunătățiri ale elasticității pielii, reducerea ridurilor și ameliorarea texturii cutanate, majoritatea cercetărilor sunt considerate de calitate redusă sau medie.
Concluzia generală este că tratamentul pare promițător, dar nu există încă suficiente dovezi solide care să confirme fără echivoc eficiența sa. În multe cazuri, beneficiile observate au apărut atunci când PDRN a fost combinat cu terapii cu microace, ceea ce face dificilă stabilirea rolului exact al ADN-ului de somon.
Este sigur?
Până în prezent, studiile disponibile nu au identificat efecte adverse majore, nici în experimentele preclinice, nici în utilizarea pe oameni. Totuși, specialiștii atrag atenția că lipsesc cercetările ample, desfășurate pe perioade lungi și pe grupuri mari de participanți.
În plus, ca în cazul multor tratamente estetice, există riscul utilizării unor produse de calitate îndoielnică. Pe scurt, procedura pare relativ sigură, însă eficiența sa rămâne insuficient demonstrată, iar costurile ridicate îi fac pe mulți să se întrebe dacă investiția merită cu adevărat.