Rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în luna aprilie 2026, în timp ce economia României s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru al anului comparativ cu trimestrul precedent.

Față de aceeași perioadă din 2025, produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere de 1,5%. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, inflația calculată de la începutul anului până în aprilie a fost de 3,1%, iar indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,84% față de luna martie.

Scumpirile la energie și carburanți, principalul motor al inflației

Economistul Ovidiu Folcuț explică faptul că actualul nivel ridicat al inflației este determinat în special de majorările semnificative ale prețurilor la energie și combustibili. Conform statisticilor, energia electrică s-a scumpit cu 54,18%, motorina cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%. În sectorul serviciilor, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la chirii, servicii de igienă și cosmetică, precum și la apă, canalizare și salubritate.

În categoria alimentelor, cafeaua a avut una dintre cele mai mari creșteri de preț, de 21,76%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 4,78%. Economistul consideră că tensiunile internaționale și efectele conflictului din Iran au contribuit la creșterea costurilor pentru energie și combustibili, ceea ce a alimentat presiunile inflaționiste.

Puterea de cumpărare continuă să scadă

Salariile și pensiile nu țin pasul cu scumpirile

Potrivit lui Ovidiu Folcuț, majorările salariale și ale pensiilor nu reușesc să compenseze ritmul accelerat al creșterii prețurilor. Acesta subliniază că, atunci când inflația urcă puternic, puterea de cumpărare se reduce automat. Chiar dacă veniturile pot părea mai mari în cifre absolute, oamenii își permit să cumpere mai puține produse și servicii decât în anii anteriori.

Românii devin mai prudenți cu banii lor

Pe fondul incertitudinilor economice, consumatorii își reduc cheltuielile și analizează mai atent fiecare achiziție. Economistul avertizează că sectoare precum HoReCa ar putea resimți puternic această schimbare de comportament. Mulți români ar putea renunța la vacanțe, ar putea alege concedii mai scurte sau și-ar putea limita bugetele pentru restaurante și alte servicii.

Această reducere a consumului poate genera efecte în lanț, inclusiv diminuarea activității economice și pierderea unor locuri de muncă în anumite domenii.

România se află într-o recesiune tehnică

Economiștii văd riscuri, dar și oportunități

Datele INS arată că economia a înregistrat două trimestre consecutive de slăbiciune, situație pe care specialiștii o descriu drept recesiune tehnică. Ovidiu Folcuț consideră însă că o criză economică severă poate fi evitată dacă autoritățile reușesc să stabilizeze rapid situația politică și să accelereze investițiile.

Un rol esențial îl are atragerea fondurilor europene, inclusiv a banilor disponibili prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit economistului, accesarea acestor resurse ar trebui să fie o prioritate națională, indiferent de configurația viitorului guvern.

Pericolul stagflației rămâne prezent

Specialiștii atrag atenția și asupra riscului de stagflație, adică o combinație între inflație ridicată și o economie aflată în stagnare sau declin. În plus, evoluția economiei românești este influențată și de situația din piețele externe, în special de cea din Germania, unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai României.

Criza politică poate amplifica problemele economice

Riscul unei retrogradări de țară îngrijorează experții

Ovidiu Folcuț susține că rezolvarea rapidă și credibilă a actualei crize politice este una dintre cele mai importante condiții pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating. Dacă instabilitatea politică persistă sau dacă se ajunge la scenarii extreme, precum anticipate, România riscă să fie retrogradată din perspectiva ratingului de țară. O asemenea decizie ar însemna costuri mai mari pentru împrumuturile statului și presiuni suplimentare asupra economiei.

Semne de revenire ar putea apărea în a doua parte a anului

Companiile mici rămân cele mai vulnerabile

Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că România traversează în prezent o perioadă de recesiune cauzată de măsurile de austeritate, creșterile de taxe și reducerea consumului. Totuși, acesta subliniază că situația actuală nu poate fi catalogată drept o criză economică majoră.

În opinia sa, primele semnale de redresare ar putea apărea în a doua jumătate a anului. Până atunci, cele mai expuse riscurilor rămân microîntreprinderile și firmele mici, afectate de scăderea vânzărilor, blocajele financiare și accesul dificil la credite.