Cercetători de la Universitatea Columbia au realizat, în premieră, editarea ADN-ului unor embrioni umani aflați în stadiu incipient, folosind o tehnologie de ultimă generație numită base editing.

Această metodă permite modificarea unor „litere” individuale din codul genetic, fără a provoca ruperea completă a ADN-ului, așa cum se întâmpla în versiunile mai vechi ale tehnologiei CRISPR.

Potrivit datelor publicate pe platforma bioRxiv, experimentul marchează un nivel de precizie nemaiîntâlnit până acum în editarea genetică a embrionilor umani.

Cum funcționează tehnologia

Base editing este considerată o evoluție a sistemului CRISPR și funcționează prin înlocuirea directă a unei singure baze ADN cu alta.

Spre deosebire de metodele clasice, care pot crea rupturi în dublul helix și erori nedorite, noua tehnică acționează mai „fin”, reducând semnificativ riscul de deteriorare a materialului genetic.

Această abordare este văzută ca un pas important către corectarea mutațiilor care provoacă boli ereditare încă din faza de embrion.

Ce au descoperit cercetătorii

Echipa de la Columbia a reușit să corecteze variante genetice asociate unor boli, demonstrând că modificările pot fi făcute cu o eficiență ridicată.

În același timp, experimentele au arătat și limitări importante. Au fost observate efecte off-target, adică modificări în alte zone ale ADN-ului decât cele vizate, precum și cazuri de mosaicism, în care nu toate celulele embrionului conțin aceleași modificări genetice.

Rezultate și implicații

Studiul a arătat că tehnologia nu produce anomalii cromozomiale majore, o problemă întâlnită în experimentele anterioare cu CRISPR.

Totuși, cercetătorii subliniază că tehnologia este încă departe de utilizarea clinică.

Ei atrag atenția că este nevoie de cercetări suplimentare și de dezbateri etice serioase înainte ca astfel de metode să poată fi aplicate în medicina reproductivă.

O dezbatere tot mai intensă

Descoperirea reaprinde discuția despre posibilitatea apariției așa-numiților „copii modificați genetic”.

Pe de o parte, tehnologia ar putea preveni boli grave încă dinainte de naștere. Pe de altă parte, ridică întrebări sensibile legate de limitele intervenției asupra genomului uman și riscul utilizării sale pentru selecția unor trăsături dorite.