În inima Insulei Margareta din Budapesta se află unul dintre cei mai impresionanți arbori din Ungaria.

Cu o istorie de aproximativ 200 de ani, acest platan uriaș a primit recent titlul de „Copacul Științei”, devenind un simbol al naturii, istoriei și cunoașterii.

Un arbore plantat în urmă cu două secole

În 1825, contele István Széchenyi și-a oferit venitul anual pentru înființarea unei societăți științifice maghiare, punând bazele Academiei Maghiare de Științe. În aceeași perioadă, pe Insula Margareta, palatinul József ar fi plantat cu propriile mâini un puiet de platan, în jurul anului 1823.

De-a lungul timpului, atât Academia, cât și arborele au traversat războaie, inundații și numeroase schimbări istorice. Astăzi, cele două povești se întâlnesc simbolic prin acordarea titlului de „Copacul Științei”.

De ce a primit acest titlu

Academia Maghiară de Științe a lansat în toamna anului 2025 programul „Localități prietene cu știința”, la care s-a alăturat și Budapesta. În loc să planteze un copac nou, autoritățile au ales să ofere acest titlu unui arbore monumental deja existent. Platanul de pe Insula Margareta a fost considerat alegerea ideală datorită valorii sale istorice și naturale.

Dimensiuni impresionante

Arborele impresionează prin proporțiile sale. Trunchiul are o circumferință de 664 de centimetri, înălțimea ajunge la 42 de metri, iar coroana se întinde pe aproximativ 55 de metri. Frunzișul său cântărește între 30 și 50 de tone, potrivit măsurătorilor realizate în urmă cu câțiva ani.

Data exactă a plantării nu este cunoscută cu certitudine. Unele surse susțin că este puțin mai bătrân, iar altele că este ceva mai tânăr, însă este clar că se apropie de două secole de existență.

În 2007 a fost foarte aproape să intre în Cartea Recordurilor Guinness, iar în 2012 a fost nominalizat la concursul „Arborele Anului”. Deși nu a câștigat, a rămas unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați arbori ai capitalei ungare.

Povestea platanului

Platanul de pe Insula Margareta este un hibrid rezultat din încrucișarea platanului oriental cu cel occidental. Originea exactă este încă disputată, unele surse indicând Spania, iar altele Anglia. Specia a devenit extrem de populară în Europa începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu apariția grădinilor în stil englezesc, care necesitau arbori viguroși și cu dezvoltare rapidă.

Palatinul József a avut un rol important în răspândirea acestor arbori. El a crescut puieți pe domeniul său din Alcsútdoboz, iar ulterior aceștia au fost plantați în numeroase parcuri din Budapesta, inclusiv în Parcul Orașului.

Un gigant care are nevoie de protecție

Deși este într-o stare foarte bună pentru vârsta sa, arborele a suferit numeroase deteriorări provocate de oameni. Sistemul său de rădăcini este foarte bine dezvoltat, iar solul fertil al Insulei Margareta îi oferă condiții excelente pentru a continua să crească.

Totuși, coroana nu mai este perfect simetrică, iar una dintre ramurile inferioare s-a înclinat deoarece vizitatorii obișnuiau să se urce și să se legene pe ea. Pentru a preveni alte distrugeri, arborele a fost împrejmuit și au fost instalate panouri de avertizare.

Specialiștii atrag atenția că urcatul sau legănatul pe ramurile unui arbore atât de vechi reprezintă un act de vandalism, la fel ca ruperea crengilor sau aruncarea gunoaielor în jurul lui.

Un simbol pentru generațiile viitoare

Platanul a supraviețuit două războaie, două revoluții și numeroaselor transformări ale orașului. Dacă va continua să fie protejat, are șanse să trăiască încă multe decenii sau chiar secole. Titlul de „Copacul Științei” i se potrivește perfect și dintr-un motiv simbolic.

În Antichitate, se spune că filosofii obișnuiau să poarte discuții sub umbra platanilor din grădinile Academiei din Atena. Astăzi, bătrânul platan de pe Insula Margareta rămâne unul dintre cele mai spectaculoase monumente naturale ale Budapestei și un exemplu al legăturii dintre natură, istorie și cunoaștere.