Cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, au descoperit că molizii norvegieni pot acumula aur în acele lor.

Fenomenul este legat de microorganismele care trăiesc în interiorul plantelor și care transformă aurul dizolvat în particule solide de dimensiuni nanometrice.

Descoperirea ar putea ajuta la găsirea unor noi metode ecologice de identificare a zăcămintelor de metale prețioase.

Cercetătorii au analizat 138 de ace provenite de la 23 de molizi norvegieni care cresc în apropierea unei mine de aur din zona Kittilä, în nordul Finlandei. Rezultatele au arătat că unii dintre acești arbori conțineau nanoparticule de aur.

Bacteriile joacă un rol important

Specialiștii au observat că aurul ajunge în interiorul copacilor prin rădăcini, după care microorganismele din țesuturile plantei intervin asupra metalului.

Bacteriile endofite transformă aurul solubil în particule solide de aur, asemănătoare unei pulberi extrem de fine.

Procesul este considerat o formă de biomineralizare, prin care organismele vii contribuie la formarea unor materiale anorganice. În cazul molizilor, cercetătorii cred că această transformare ar putea reduce efectele toxice ale metalului asupra plantei.

Nu este o comoară de Crăciun

Deși ideea unui brad cu aur poate părea spectaculoasă, cantitatea găsită este prea mică pentru a avea valoare economică. Particulele descoperite au dimensiuni de aproximativ o milionime de milimetru, astfel că nu pot fi folosite pentru îmbogățire.

Importanța descoperirii nu este aurul în sine, ci modul în care natura poate indica prezența metalelor valoroase.

Cercetătorii consideră că analiza acelor de molid ar putea deveni o metodă mai puțin invazivă pentru identificarea unor resurse minerale, fără intervenții majore asupra mediului.

O posibilă metodă pentru viitor

În cadrul studiului, patru arbori au prezentat nanoparticule de aur în ace, iar aceste zone erau acoperite cu biofilme bacteriene. Analizele ADN au indicat prezența unor grupuri de bacterii precum P3OB-42, Cutibacterium și Corynebacterium.

Cercetătorii spun că identificarea acestor microorganisme ar putea ajuta la dezvoltarea unor tehnici mai eficiente de explorare a resurselor naturale. Metoda ar putea fi extinsă și pentru alte metale sau alte specii de plante.