Orașele se confruntă tot mai des cu pierderea biodiversității, valuri de căldură și riscuri mai mari de inundații.

În acest context, renaturarea urbană este analizată ca o soluție prin care spațiile construite pot deveni mai reziliente și mai prietenoase cu natura. Un studiu publicat în Scientific Reports a analizat modul în care autoritățile și locuitorii din Polonia privesc această schimbare. Cercetătorii au urmărit atât avantajele ecologice și sociale, cât și obstacolele care pot apărea atunci când natura este lăsată să își recapete locul în oraș.

Renaturarea urbană presupune reducerea intervenției umane și favorizarea proceselor naturale. În funcție de proiect, aceasta poate însemna mai multe plante native, habitate pentru polenizatori, vegetație mai bogată sau zone în care natura se dezvoltă cu mai puțină întreținere.

Ce au analizat cercetătorii

Echipa a combinat două tipuri de cercetare. Prima a inclus 32 de oficiali municipali responsabili de mediu din diferite localități poloneze. A doua s-a desfășurat în Sopot, oraș de coastă de la Marea Baltică. Aici, 1.000 de locuitori au evaluat imagini care prezentau trei niveluri diferite de renaturare urbană.

Cele trei variante au fost o amenajare clasică și îngrijită, o formă moderată de renaturare și una intensivă, cu vegetație densă și intervenție umană minimă. Sopot a fost ales pentru că peste 60% din suprafața orașului este reprezentată de spații verzi, iar administrația locală are deja o orientare puternică spre protejarea mediului.

Oficialii văd beneficiile

Rezultatele arată că reprezentanții administrațiilor locale sunt, în general, convinși de avantajele renaturării. Cei mai mulți respondenți consideră că aceasta poate susține biodiversitatea, îmbunătăți calitatea aerului și contribui la sănătatea populației. De asemenea, renaturarea este asociată cu o mai bună adaptare la schimbările climatice, inclusiv prin reducerea efectului de insulă de căldură și o gestionare mai eficientă a apei pluviale.

Problema apare atunci când aceste idei trebuie transformate în proiecte concrete. Puțin peste jumătate dintre oficiali au considerat că renaturarea poate fi integrată realist în actualele procese de planificare urbană. Mai mult de un sfert au rămas neutri, iar aproape o cincime s-au declarat în dezacord.

Printre obstacole se numără lipsa finanțării, fragmentarea administrativă, birocrația și dificultățile de integrare în planurile existente. Unii oficiali au atras atenția și asupra reacției publicului față de spațiile verzi care par mai puțin ordonate sau mai puțin îngrijite.

Locuitorii preferă echilibrul

În Sopot, rezultatele au fost mai clare. Locuitorii au preferat în mod constant varianta moderată de renaturare, care combină vegetația mai bogată cu accesibilitatea și un anumit nivel de ordine vizuală. În cazul unei pasarele pietonale dintr-un parc, 58,7% dintre participanți au ales renaturarea moderată. Renaturarea intensivă a fost preferată de 27%, în timp ce doar 14,3% au optat pentru varianta clasică, cu vegetație ornamentală și spații atent întreținute.

Diferențele au devenit mai vizibile atunci când participanții au evaluat piața centrală a orașului. Renaturarea moderată a obținut 47,9% dintre preferințe, iar cea intensivă 41,4%. Varianta tradițională a fost aleasă de doar 10,7% dintre respondenți. Cercetătorii consideră că această diferență este legată de rolul spațiului. O zonă centrală și simbolică a orașului poate genera mai multe preocupări legate de estetică, accesibilitate și identitatea locului.

Locul contează foarte mult

Analiza statistică a confirmat că preferințele oamenilor diferă semnificativ în funcție de tipul spațiului analizat. Testele au indicat o diferență semnificativă între scenariul pasarelei și cel al pieței centrale. Cercetătorii au observat și o posibilă diferență între generații.

Persoanele mai tinere, în special cele sub 30 de ani, au părut mai deschise către renaturarea intensivă, în timp ce participanții de vârstă mijlocie și cei mai în vârstă au preferat mai frecvent varianta moderată. Totuși, aceste diferențe de vârstă nu au atins pragul de semnificație statistică în cadrul studiului.

Un model pentru orașele viitorului

Concluzia cercetătorilor este că renaturarea urbană are un potențial important în Polonia, însă nu poate fi aplicată identic peste tot. Oamenii par dispuși să accepte mai multă natură în oraș, cu condiția ca schimbarea să păstreze funcționalitatea și identitatea spațiilor publice.

Zonele periferice, coridoarele verzi și spațiile cu un caracter mai natural pot permite intervenții mai îndrăznețe. În schimb, piețele centrale și alte locuri cu puternică valoare simbolică pot necesita o abordare mai atentă. Studiul arată astfel că succesul renaturării nu depinde doar de beneficiile pentru mediu. Sunt esențiale și participarea comunității, comunicarea clară și adaptarea proiectelor la specificul fiecărui loc.

Pentru autorități, mesajul este unul important: orașele pot face mai mult loc naturii, dar tranziția funcționează cel mai bine atunci când ambițiile ecologice sunt puse în echilibru cu așteptările oamenilor.