O mare studiu european a descoperit că, în cazul copiilor născuți cu anomalii congenitale majore, riscul de deces era mai mare în rândul celor proveniți din medii socioeconomice defavorizate.

Diferența era vizibilă în timpul copilăriei și devenea și mai pronunțată între vârstele de unu și zece ani.

Cercetătorii au analizat informații despre 47.134 de copii înregistrați în zece registre de anomalii congenitale din șapte țări europene. Studiul a făcut parte din colaborarea EUROlinkCAT și a utilizat date medicale și administrative securizate.

Diferența s-a mărit odată cu vârsta

În primul an de viață, copiii din cele mai defavorizate grupuri aveau un risc cu 47% mai mare de deces decât cei din cele mai favorizate grupuri.

Între vârstele de unu și zece ani, diferența era și mai mare: mortalitatea în grupul cel mai defavorizat era aproximativ de două ori mai mare.

Cercetătorii subliniază că aceste rezultate arată o asociere între condițiile socioeconomice și supraviețuire. Ele nu demonstrează că sărăcia în sine a cauzat direct decesele individuale.

De ce este importantă copilăria ulterioară

Profesorul Sue Jordan, coordonatorul studiului de la Universitatea Swansea, a remarcat că diferențele au devenit mai mari după primul an de viață, când copiii depind, în general, mai puțin de îngrijirea spitalicească acută și mai mult de serviciile medicale primare, comunitare și de îngrijirea continuă.

Acest lucru ridică întrebări importante cu privire la accesul egal al familiilor aflate în dificultate financiară și socială la îngrijirea ulterioară, sprijinul specializat și alte resurse necesare copiilor cu afecțiuni de sănătate complexe.

Modelul nu era identic în fiecare țară. Diferențe semnificative statistic și consistente în toate comparațiile au fost identificate în special în Țara Galilor.

Danemarca arată că diferența nu este inevitabilă

Un aspect deosebit de important a fost că același model clar de mortalitate asociată statutului socioeconomic nu a fost observat în Danemarca. Cercetătorii susțin că acest lucru indică faptul că inegalitățile în ceea ce privește supraviețuirea nu sunt neapărat inevitabile.

Diferențele dintre sistemele de sănătate, protecția socială și accesul la sprijin pot influența măsura în care condițiile socioeconomice afectează copiii cu anomalii congenitale. Acest lucru face comparațiile transnaționale valoroase pentru factorii de decizie care caută modalități de a reduce disparitățile.

Naționalitatea a fost un alt factor

Acolo unde informațiile despre naționalitate erau disponibile, copiii născuți din mame care nu erau cetățene ale Uniunii Europene au prezentat, de asemenea, o mortalitate mai mare. În schimb, cercetătorii nu au identificat o asociere clară între starea civilă a mamei și mortalitatea copiilor.

Aceste descoperiri întăresc ideea că rezultatele pe termen lung ar putea reflecta o combinație de factori medicali, sociali și structurali, nu doar diagnosticul în sine.

De ce sunt importante datele de sănătate corelate

Studiul demonstrează, de asemenea, valoarea corelării securizate a datelor medicale și administrative de rutină. Anomaliile congenitale sunt relativ rare atunci când sunt analizate individual, astfel încât sunt necesare seturi de date foarte mari pentru identificarea fiabilă a anumitor modele.

Prin combinarea informațiilor din mai multe țări, cercetătorii au putut examina rezultatele pe parcursul mai multor ani, protejând în același timp confidențialitatea pacienților. Profesorul Jordan și colegii săi susțin că descoperirile ar trebui să încurajeze o analiză mai atentă a modului în care serviciile și resursele sunt distribuite familiilor care se confruntă cu dificultăți financiare.

Ce sugerează cercetarea

Studiul nu implică faptul că statutul socioeconomic determină viitorul unui copil în mod individual. Diagnosticul, gravitatea afecțiunii, tratamentul și mulți alți factori rămân importanți. Ceea ce arată cercetarea este că diferențele de supraviețuire pot persista dincolo de copilărie și se pot accentua pe măsură ce copiii înaintează în vârstă.

Mesajul mai larg este că îmbunătățirea rezultatelor pentru copiii cu anomalii congenitale majore ar putea necesita nu doar un tratament medical excelent, ci și un sprijin pe termen lung, fiabil și accesibil, indiferent de circumstanțele economice ale unei familii.