Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că bolile parazitare transmise prin alimente continuă să afecteze milioane de oameni la nivel mondial.

Deși unele dintre aceste afecțiuni primesc atenție doar în timpul unor focare, impactul lor asupra sănătății publice rămâne semnificativ.

O analiză recentă estimează că aproximativ 171 de milioane de îmbolnăviri la nivel mondial sunt asociate transmiterii prin alimente a 14 boli parazitare invazive. Datele actualizate arată că, în ciuda progreselor înregistrate în ultimul deceniu, aceste boli afectează în continuare în mod disproporționat populațiile vulnerabile.

Cercetarea actualizează estimările globale privind 14 boli parazitare transmise prin alimente. Scopul acestor evaluări este de a ajuta guvernele și organizațiile din domeniul sănătății publice să înțeleagă mai bine care boli au cel mai mare impact asupra sănătății și din punct de vedere socioeconomic, astfel încât resursele limitate să poată fi direcționate acolo unde sunt cel mai necesare.

La elaborarea analizei a contribuit și dr. Christine Budke, profesor la Texas A&M College of Veterinary Medicine and Biomedical Sciences. Specializată în bolile zoonotice provocate de tenii, aceasta a contribuit anterior și la estimările inițiale ale Organizației Mondiale a Sănătății privind povara bolilor transmise prin alimente.

Mai mult decât numărul de îmbolnăviri

Studiul face parte din Foodborne Disease Burden Epidemiology Reference Group, o inițiativă internațională a Organizației Mondiale a Sănătății care analizează impactul global al bolilor transmise prin alimente.

În cadrul acestei inițiative, cercetătorii au actualizat estimările pentru neurocisticercoză, o boală provocată de stadiul larvar al teniei de porc. Aceasta poate afecta creierul și reprezintă una dintre principalele cauze ale epilepsiei în multe regiuni ale lumii.

Pentru a evalua impactul bolilor, cercetătorii nu au analizat doar numărul de infectări sau de decese. Ei au folosit indicatorul numit ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate, cunoscut sub denumirea DALY.

Acest indicator combină anii de viață pierduți din cauza decesului prematur cu anii de viață sănătoasă pierduți din cauza bolii sau a dizabilității. Astfel, autoritățile pot compara mai ușor impactul diferitelor boli asupra populațiilor.

Estimările oferă o imagine mai completă asupra gravității și duratei bolilor. Analiza actualizată include peste un deceniu de cercetări suplimentare și informații noi despre modul în care aceste boli afectează pacienții. Aceste date le permit cercetătorilor să îmbunătățească estimările anterioare și să ofere informații mai precise pentru stabilirea priorităților din domeniul sănătății publice.

Boli care nu au dispărut

Îmbunătățirea condițiilor de salubritate, a igienei și a educației a redus impactul unor boli parazitare transmise prin alimente. Totuși, acestea continuă să reprezinte o problemă importantă, în special în regiunile cu resurse limitate, unde programele de supraveghere și control sunt mai puțin dezvoltate.

Multe dintre aceste afecțiuni fac parte din categoria bolilor tropicale neglijate. Aceste boli afectează în mod disproporționat unele dintre cele mai sărace și vulnerabile populații și primesc, în același timp, mai puțină finanțare pentru cercetare și mai puțină atenție publică.

Paraziții transmiși prin alimente atrag uneori atenția publicului în timpul unor focare. Totuși, multe boli parazitare neglijate continuă să afecteze comunitățile vulnerabile mult timp după ce interesul public și atenția presei se diminuează.

„Nu au dispărut deloc”, a subliniat Budke. În multe regiuni ale lumii, bolile transmise prin alimente continuă să reprezinte o provocare, iar iar dacă sunt ignorate, există riscul ca acestea să reapară.

Impactul lor nu se limitează la sănătate. Persoanele care trăiesc cu mai multe boli tropicale neglijate pot întâmpina dificultăți în a munci, a-și întreține familiile și a avea o viață mai bună. Aceste afecțiuni pot contribui, de asemenea, la perpetuarea sărăciei și a dificultăților financiare. Comunitățile cele mai afectate dispun adesea de resurse limitate și au mai puțină influență pentru a solicita investiții suplimentare în prevenție și tratament.

De la date la acțiune

Noile estimări reprezintă un pas important, însă cercetătorii subliniază că există încă numeroase lacune în ceea ce privește informațiile disponibile. În cazul neurocisticercozei, specialiștii încearcă în continuare să înțeleagă întreaga gamă de complicații neurologice, dincolo de epilepsie. Printre acestea se numără durerile de cap severe și alte efecte care pot persista pe termen lung.

În multe dintre țările în care boala este mai frecventă, diagnosticarea rămâne dificilă. Tehnologiile avansate de imagistică, precum tomografia computerizată, nu sunt întotdeauna disponibile.

Îmbunătățirea estimărilor rămâne esențială pentru luarea unor decizii informate. Datele actualizate pot ajuta țările să stabilească mai bine unde sunt necesare investiții în programe de control și servicii medicale. Pentru cercetători, aceste estimări reprezintă și un semnal clar că bolile parazitare transmise prin alimente continuă să fie o provocare globală și nu trebuie ignorate.