Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 10 august 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.

Dobânda pentru facilitatea de creditare, cunoscută drept facilitatea Lombard, rămâne la 7,50% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 5,50% pe an. BNR a decis, de asemenea, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația rămâne principala provocare

Rata anuală a inflației a coborât în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în mai. Evoluția s-a încadrat în cea mai recentă prognoză a BNR. Scăderea a fost susținută în principal de reducerea prețurilor combustibililor și de scăderea prețurilor unor produse alimentare, inclusiv legume și fructe.

Evoluția descendentă a prețului petrolului a contribuit, de asemenea, la temperarea inflației. Aceste efecte au fost însă parțial compensate de creșterea prețurilor la gaze naturale și energie electrică.

Economia își pierde din ritm

Datele statistice arată o stagnare a activității economice în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025, calculată de la un trimestru la altul. În termeni anuali, produsul intern brut a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul al patrulea din 2025.

Evoluția a fost influențată în special de reducerea consumului gospodăriilor și de contribuția negativă mai mare a variației stocurilor. Ritmul anual al formării brute de capital fix a încetinit puternic, în principal pe fondul reducerii investițiilor din sectorul public. În același timp, contribuția pozitivă a exporturilor nete la creșterea economică s-a diminuat.

Creditarea sectorului privat accelerează

În schimb, creditarea sectorului privat a continuat să se extindă. Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat a ajuns la 8,4% în iunie 2026, față de 7,7% în mai. Avansul a fost susținut de accelerarea creditării în lei, după cinci trimestre consecutive de încetinire, dar și de menținerea unui ritm ridicat al creditării în valută. Ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat a scăzut ușor, de la 66,9% în mai la 66,8% în iunie.

Inflația ar putea scădea semnificativ

BNR estimează o scădere importantă a inflației în trimestrul al treilea din 2026, după eliminarea efectelor directe generate de expirarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. După unele fluctuații în ultimul trimestru al anului, rata inflației este așteptată să își reia treptat tendința descendentă și să reintre în intervalul de variație din jurul țintei la finalul anului 2027.

Potrivit BNR, presiunile dezinflaționiste ar urma să se consolideze, inclusiv pe fondul deficitului de cerere agregată. Acesta este estimat să se adâncească pe termen scurt, pe măsură ce consolidarea bugetară își face simțite efectele.

Riscurile pentru economie rămân ridicate

Prețurile la energie și alimente reprezintă în continuare surse importante de incertitudine. Condițiile meteorologice nefavorabile, evoluția prețului petrolului și eventualele modificări ale prețurilor materiilor prime pot influența traiectoria inflației.

BNR indică și riscuri asociate situației politice interne și măsurilor necesare pentru continuarea consolidării bugetare, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul planului fiscal-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.

Un alt factor important este evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice. Aceste evoluții pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea companiilor și costurile de finanțare.

Fondurile europene, un factor esențial

În acest context, BNR consideră că absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a celor disponibile prin PNRR, sunt esențiale pentru atenuarea efectelor restrictive ale consolidării bugetare și ale șocurilor externe.

Fondurile europene sunt importante și pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv în domeniul tranziției energetice, precum și pentru creșterea potențialului economiei pe termen lung. În evaluarea perspectivelor economice sunt relevante și deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale a SUA, precum și măsurile adoptate de băncile centrale din regiune.

BNR urmărește evoluțiile economice

Deciziile Consiliului de Administrație urmăresc asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-un mod care să contribuie la o creștere economică sustenabilă. BNR subliniază importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și a implementării reformelor structurale pentru consolidarea rezilienței economiei românești în fața unor eventuale șocuri.

Banca centrală va continua să monitorizeze evoluțiile economice și financiare interne și internaționale și este pregătită să utilizeze instrumentele disponibile pentru atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, menținând totodată stabilitatea financiară.

Următoarea ședință a BNR

Raportul trimestrial asupra inflației, ediția din august 2026, urma să fie prezentat public pe 13 august, în cadrul unei conferințe de presă. Minuta discuțiilor care au stat la baza deciziei de politică monetară din 10 august este programată pentru publicare pe site-ul BNR în 21 august 2026, la ora 15:00. Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 octombrie 2026.