Un nou studiu realizat de cercetătorii de la University of Manchester arată că „prescrierea socială” îi poate determina pe pacienți să apeleze mai mult la serviciile medicale pe termen scurt.

Acest lucru se poate întâmpla fără a crește semnificativ costurile totale. După un an, aceștia ar putea avea nevoie chiar de mai puține consultații în medicina primară.

Un studiu de amploare

Cercetătorii au analizat datele a peste 1,4 milioane de persoane și au descoperit că prescrierea socială — prin care pacienții sunt îndrumați către forme de sprijin precum grupuri comunitare, programe de exerciții fizice sau consiliere financiară — a fost asociată inițial cu o creștere a utilizării serviciilor medicale, urmată de o mică reducere a numărului de consultații în medicina primară.

Prescrierea socială a devenit o componentă importantă a planurilor NHS în 2019, când mii de lucrători de legătură au fost recrutați în Anglia pentru a conecta pacienții cu resursele și serviciile disponibile în comunitate.

Acest model a ajuns să ocupe un loc central în eforturile NHS de a aborda factorii sociali care influențează sănătatea, inclusiv singurătatea, problemele legate de locuință, datoriile și lipsa activității fizice.

În ciuda extinderii rapide a programului, până acum existau puține dovezi solide care să arate dacă prescrierea socială influențează cererea asupra NHS, utilizarea serviciilor medicale sau costurile.

Rezultatele provin din unul dintre cele mai ample studii de acest tip și se bazează pe date anonimizate din NHS, extrase din Clinical Practice Research Datalink, care acoperă aproximativ un sfert din populația Angliei.

Mai multe controale, aceleași costuri

Echipa de cercetare a comparat 168.699 de pacienți îndrumați către prescriere socială între iulie 2019 și aprilie 2022 cu peste 1,3 milioane de pacienți similari care nu au primit această recomandare.

În primele șase luni după îndrumare, pacienții care au beneficiat de prescriere socială au avut, în medie, cu 2,25 mai multe contacte cu serviciile medicale decât cei care nu au fost îndrumați, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 24%. Majorarea a fost determinată în principal de mai multe consultații în medicina primară și de participarea la programări planificate în ambulatoriile spitalelor.

Potrivit cercetătorilor, acest lucru ar putea arăta că pacienții au devenit mai activi în gestionarea propriei sănătăți și au început să solicite ajutor pentru probleme care, anterior, ar fi putut rămâne netratate. Însă, la un an după îndrumare, situația se schimbase.

Creșterea numărului de contacte cu serviciile medicale se redusese considerabil, iar pacienții îndrumați către prescriere socială ajungeau la puțin mai puține consultații în medicina primară decât cei care nu primiseră această recomandare. În ciuda numărului mai mare de interacțiuni cu sistemul medical, costul total pentru NHS a rămas practic neschimbat.

Studiul a arătat că cheltuielile pentru îngrijirea medicală au fost cu mai puțin de 0,1% mai mari în cazul pacienților îndrumați către acest tip de sprijin, o diferență pe care cercetătorii au considerat-o nesemnificativă din punct de vedere clinic. Mica creștere a cheltuielilor a fost legată în principal de internări suplimentare în serviciile medicale specializate.

Posibile beneficii pe termen lung

„Rezultatele noastre sugerează că prescrierea socială îi poate încuraja pe oameni să se implice mai mult în propriile îngrijiri medicale pe termen scurt, în special în ceea ce privește îngrijirea planificată și preventivă.

Am constatat, în mod important, că această creștere nu s-a tradus prin majorări semnificative ale costurilor totale ale îngrijirii medicale, iar după un an pacienții aveau puțin mai puține consultații în medicina primară.

Acest lucru ar putea indica faptul că prescrierea socială ajută la orientarea oamenilor către forme de sprijin mai potrivite, reducând în același timp presiunea asupra medicinei primare.

Va fi nevoie de o mai bună integrare între sistemele de date privind prescrierea socială și dosarele medicale electronice pentru a înțelege dacă pacienții care folosesc pe deplin aceste servicii obțin beneficii și mai mari”, a declarat autoarea principală, dr. Anna Wilding, de la University of Manchester.

Charlotte Osborn-Forde, directorul executiv al National Academy for Social Prescribing, a precizat că există deja dovezi solide potrivit cărora prescrierea socială poate îmbunătăți starea de bine și poate sprijini persoanele care se confruntă cu diverse probleme de sănătate.

Ea a subliniat că noua cercetare oferă o analiză utilă asupra modului în care trimiterile către lucrătorii de legătură au influențat utilizarea serviciilor medicale în timpul pandemiei de COVID-19 și ar putea contribui, pe termen lung, la reducerea numărului de consultații în medicina primară.

De asemenea, rezultatele arată că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine nevoile sociale care nu sunt măsurate și care duc la recomandarea prescrierii sociale, precum și pentru a obține date mai bune despre sprijinul primit după îndrumare. Aceste informații ar putea permite evaluarea mai riguroasă a efectelor acestui model de intervenție.