Multe sisteme de productivitate încep cu aceeași presupunere: dacă nu reușești să faci destul, ai nevoie de mai multă disciplină. Trezește-te mai devreme, planifică mai atent, rezistă la distrageri, depășește disconfortul.

Problema este că voința nu este infinită. Cercetările despre autocontrol sugerează de mult timp că forțarea repetată a noastră de a rezista impulsurilor și de a lua decizii dificile poate deveni extenuantă din punct de vedere mental.

Munca psihologului Roy Baumeister a contribuit la popularizarea ideii că autocontrolul ar trebui tratat ca o resursă, nu ca un trăsătura personalitate pe care unii o au pur și simplu, iar alții nu. Un abordare mai sustenabilă este de a construi obiceiuri care fac ca începerea și continuarea sarcinilor să nu mai pară o luptă. Două strategii surprinzător de simple pot ajuta.

Ține cont de viitorul tău eu

Gândește-te la ceva ce amâni mereu. Poate fi finalizarea unui proiect, economisirea banilor, exercițiul regulat sau organizarea unei întâlniri importante.

Gândul obișnuit este: "mă voi ocupa de asta mai târziu". Întrebarea interesantă este cui aparține exact "mai târziu". Neurologul Hal Hershfield a studiat modul în care oamenii își gândesc viitoarele sinelui. Cercetările sale sugerează că atunci când ne imaginăm peste ani, creierul poate reacționa într-un mod care seamănă cu gândirea despre o altă persoană în loc de identitatea noastră actuală.

Acest lucru ajută la explicarea de ce procrastinarea poate părea surprinzător de ușoară. Nu refuzi neapărat să faci sarcina pentru totdeauna. Pur și simplu o dai cuiva care nu se simte încă complet ca tine.

Construiește o conexiune către viitor

Soluția este uneori numită continuitatea viitorului propriu: consolidarea conexiunii psihologice între cine ești astăzi și cine vei deveni. Cercetările care examinează această idee au legat o conexiune mai puternică cu viitorul propriu de mai puțină amânare, decizii financiare mai bune, comportamente mai sănătoase și rezultate academice îmbunătățite.

Partea utilă este că nu ai nevoie de un sistem elaborat pentru a o practica. O dată pe săptămână, scrie câteva propoziții din perspectiva ta peste o lună, șase luni sau un an de acum înainte.

Întreabă-te: pentru ce este recunoscător viitorul meu eu că am făcut săptămâna aceasta? Ce problemă am prevenit pentru ei? Ce decizie las în prezent să o rezolve ei? În loc să te gândești, "Ar trebui să termin această prezentare în seara asta", încearcă: "mâine dimineața, vreau să fiu persoana care deschide laptopul și descoperă că partea dificilă este deja făcută". Această mică schimbare face recompensa mai concretă.

Sfaturi: alege la început intervale de timp scurte. Imaginarea versiunii tale de săptămâna viitoare este adesea mai ușor decât imaginarea cine vei fi peste 20 de ani.

Nu mai aștepta să te simți pregătit

Există adesea un moment ciudat chiar înainte de a începe ceva dificil. Inima îți bate puțin mai tare. Te simți neliniștit. Poate brusc îți dorești cafea, un alt snack sau cinci minute pe telefon. Mai multe persoane interpretează această tensiune ca pe un semn că nu sunt pregătite. Așadar, așteaptă. Dar senzația neplăcută înainte de o sarcină solicitantă nu înseamnă întotdeauna că ceva este în neregulă.

Poate însemna pur și simplu că corpul devine mai alert. Cercetarea privind reinterpretarea stresului-arousal explorează ceea ce se întâmplă atunci când oamenii își schimbă modul în care interpretează această activare fizică.

În loc să-ți spui, "Sunt anxios", alternativa este mai aproape de: "corpul meu se pregătește pentru ceva solicitant". Senzațiile fizice pot rămâne similare, dar înțelesul lor se schimbă.

Folosește energia în schimb

Să presupunem că ești pe cale de a face o prezentare. Mâinile îți sunt ușor tensionate și ritmul inimii crește.

- O interpretare ar putea fi: "sunt nervos. Trebuie să mă liniștesc înainte să încep";

- o altă interpretare ar fi: "sunt alert. Corpul îmi oferă energie pentru asta".

Cercetări care studiază acest tip de refacere a interpretării răspunsurilor la stres au constatat că schimbarea interpretației acestor răspunsuri la stres poate îmbunătăți performanța în anumite situații provocatoare. Avantajul este că nu trebuie să elimini senzația neconfortabilă înainte de a începe. Încearcă un ritual de 10 secunde. Fă o pauză înainte de sarcină și identifică ceea ce observi fizic.

Apoi descrie aceste senzații folosind un limbaj de pregătire: "sunt alert", "Am energie", "Corpul meu se pregătește". Apoi începe. Scopul nu este să fii ipocrit spunând că stresul e minunat. Este să înveți că discomfortul nu înseamnă automat că ar trebui să oprești.

Redu barierele de început

Aceste două obiceiuri devin și mai utile când sunt combinate cu o primă acțiune foarte mică. După ce îți gândești la viitorul tău, decide ce ar face viața lor mai ușoară. Apoi, fă punctul de plecare aproape ridicol de simplu. Nu "scrie raportul". Deschide documentul și scrie trei propoziții.

Nu "organizează-ți finanțele". Deschide aplicația bancară și verifică o categorie. Nu "fă exerciții timp de o oră". Pune-ți pantofii și începe cu zece minute. O dată ce sarcina începe, motivarea devine deschis accesibilă.

Lucrează cu creierul tău

Ambele strategii împărtășesc același principiu. În loc de a cere mai multă disciplină, schimbă modul în care experimentezi sarcina. Fă ca persoana care beneficiază de efortul tău să pară mai reală și oprește tratarea tensiunii normale pre-sarcină ca dovadă că ar trebui să amâni începerea.

Productivitatea devine mai ușoară atunci când încetați să vă întrebați, „pot să mă forțez să fac asta?” și începeți să vă întrebați două întrebări mai bune: „ce fac pentru viitorul meu eu?” și „Ce se întâmplă dacă acest sentiment înseamnă că sunt pregătit în loc să fiu reticent?