Salutare, Lykkers! După o noapte fără suficient somn, soluția evidentă este să dormi mai mult.

Viața reală nu face însă întotdeauna acest lucru posibil.

Schimburile lungi, călătoriile, situațiile de urgență și programele solicitante îi pot determina pe oameni să funcționeze în condiții de privare severă de somn.

Cercetările recente sugerează că există două modalități temporare de a proteja memoria în astfel de situații: exercițiile fizice moderate sau intense și o siestă.

Într-un studiu controlat, persoanele care au făcut exerciții timp de 20 de minute sau au dormit timp de 90 de minute s-au descurcat cu aproximativ 22% mai bine la testele ulterioare de memorie decât participanții care nu au făcut niciuna dintre aceste activități.

Treizeci de ore fără somn

Studiul a implicat 54 de tineri adulți sănătoși care au rămas treji timp de 30 de ore consecutive, sub supraveghere în laborator.

După perioada de privare de somn, participanții au fost repartizați aleatoriu în trei grupuri. Un grup a făcut 20 de minute de ciclism la o intensitate moderată sau intensă. Un alt grup a avut posibilitatea să doarmă timp de 90 de minute.

Grupul de control a stat pur și simplu pe o bicicletă staționară timp de 20 de minute, fără să facă exerciții. Imediat după aceea, participanții au vizionat o serie de imagini.

Trei zile mai târziu, cercetătorii au testat cât de bine își aminteau imaginile, folosind o sarcină de recunoaștere. Atât grupul care a făcut exerciții, cât și cel care a dormit au prezentat rezultate semnificativ mai bune decât grupul de control.

Elementul surprinzător: două intervenții foarte diferite au produs aproape același beneficiu pentru memorie.

Un antrenament scurt a ajutat

Intervenția prin exerciții a durat doar 20 de minute. Acest lucru este important, deoarece participanții erau deja extrem de obosiți după ce rămăseseră treji mai mult de o zi. În ciuda acestei oboseli, o sesiune relativ scurtă de ciclism părea să contribuie la păstrarea capacității lor de a forma amintiri.

Cercetătorul senior Marc Roig a explicat că privarea de somn afectează numeroase aspecte ale gândirii și funcționării zilnice, însă oamenii nu se pot opri întotdeauna imediat din activitățile lor pentru a dormi.

Rezultatele sugerează că un scurt episod de exerciții fizice ar putea oferi un sprijin cognitiv temporar atunci când odihna adecvată lipsește.

Totuși, cercetătorii au subliniat că exercițiile fizice nu trebuie interpretate drept un substitut pentru somn.

Siestele funcționează de asemenea

Participanții cărora li s-a permis să doarmă timp de 90 de minute au prezentat o îmbunătățire similară a memoriei. Rezultatul este mai puțin surprinzător, deoarece somnul joacă un rol esențial în restabilirea funcției creierului.

Înregistrările activității cerebrale au arătat însă că siesta și exercițiile fizice nu par să acționeze exact în același mod. Siesta părea să restabilească abilitatea creierului de a procesa și codifica informații noi.

În termeni simpli, creierul părea mai revigorat și mai bine pregătit să înregistreze informațiile pe care participanții le-au văzut după trezire. Acest lucru ar putea explica rezultatele mai bune ale grupului care a dormit.

Exercițiile fizice folosesc o rută diferită

Exercițiile fizice au produs un rezultat similar la nivel comportamental, însă activitatea cerebrală din spatele acestui rezultat era diferită. În loc să refacă pur și simplu resursele creierului, activitatea fizică părea să îi ajute pe participanți să folosească mai eficient resursele cognitive rămase.

În mod important, antrenamentul nu părea să îi facă să se simtă și mai epuizați. Acest lucru face exercițiile fizice deosebit de interesante în situațiile în care o siestă nu este realistă. Un medic aflat în mijlocul unui schimb, un lucrător din transporturi sau un salvator de urgență poate să nu aibă posibilitatea de a dormi timp de 90 de minute.

Un scurt interval de activitate fizică poate fi mai ușor de inclus într-o pauză.

Rezultatul principal: studiul sugerează că exercițiile fizice și somnul pot produce beneficii similare pentru memorie prin mecanisme neurologice diferite.

De ce suferă memoria

Privarea de somn afectează atenția, luarea deciziilor, învățarea și memoria.

Atunci când creierul este epuizat, devine mai dificil să codifice corect informațiile noi. Problema nu constă doar în faptul că o persoană poate uita ceva mai târziu. Creierul poate să nu stocheze eficient informațiile încă de la început.

Acest lucru poate fi deosebit de important în locurile de muncă în care oamenii trebuie să-și amintească instrucțiuni, să recunoască detalii sau să ia decizii după ore lungi de veghe. Chiar și scăderile cognitive mici pot deveni semnificative atunci când greșelile au consecințe serioase.

Posibile utilizări la locul de muncă

Cercetătorii cred că descoperirile ar putea contribui în cele din urmă la strategiile de gestionare a oboselii. Sănătatea, transporturile și serviciile de urgență sunt exemple evidente. Angajații din aceste sectoare pot lucra uneori în condiții în care pierderea somnului este dificil de evitat.

Autorul principal Madhura Lotlikar a remarcat că exercițiile fizice sunt ieftine, accesibile și relativ ușor de introdus.

Acest lucru le oferă un avantaj practic față de sieste în anumite medii. Cu toate acestea, studiul nu arată că lucrătorii pot compensa în siguranță privarea cronică de somn doar prin exerciții fizice. Cercetarea a analizat o situație specifică, care implica privare acută de somn, și un grup mic de tineri adulți sănătoși.

Limite importante

Participanții erau tineri și sănătoși, astfel că rezultatele s-ar putea să nu se aplice în aceeași măsură adulților mai în vârstă sau persoanelor cu afecțiuni medicale.

Studiul a implicat, de asemenea, o perioadă prelungită de privare de somn, nu săptămâni sau luni de somn insuficient. Această distincție este importantă.

Privarea cronică de somn are efecte variate asupra sănătății fizice și mintale, care nu pot fi remediate printr-un antrenament scurt. Cercetarea s-a concentrat, de asemenea, în mod specific pe performanța memoriei, nu pe fiecare abilitate cognitivă afectată de oboseală.

Alte funcții, precum timpul de reacție, judecata sau reglarea emoțională, pot răspunde diferit.

Siestă sau exerciții fizice?

Descoperirile nu stabilesc o opțiune drept universal mai bună. O siestă pare să restabilească direct o parte din funcția cerebrală afectată de privarea de somn, în timp ce exercițiile fizice ar putea ajuta temporar creierul epuizat să funcționeze mai eficient.

Opțiunea practică depinde de situație.

Mesajul principal: somnul nu poate fi înlocuit. Un somn adecvat rămâne esențial. Atunci când o noapte fără somn nu poate fi compensată imediat, o siestă de 90 de minute sau un antrenament scurt și suficient de intens ar putea oferi un impuls temporar memoriei și ar putea ajuta creierul să funcționeze ceva mai bine până când odihna reală devine posibilă.