În urmă cu peste 150 de ani, naturalistul Charles Darwin a emis ipoteza că două specii din genul Saxifraga ar putea fi plante carnivore. Nu a reușit însă să demonstreze acest lucru în timpul vieții.

Pentru ca o plantă să fie considerată carnivoră, ea trebuie să atragă, să captureze și să digere animale. Darwin credea că perii lipicioși ai plantelor din genul Saxifraga ar putea avea rolul de a prinde insecte. O nouă cercetare arată acum că intuiția sa a fost corectă. Studiul, publicat pe 4 august în revista Nature Communications, demonstrează că o specie de Saxifraga originară din China poate atrage și captura muște.

O plantă care prinde insecte

Specia analizată, Saxifraga candelabrum, crește la altitudini mari în Munții Hengduan din China. Cercetătorii au observat că plantele mature aveau, în medie, 71 de insecte prinse de firele de păr de pe ramurile inflorescențelor. În schimb, plantele tinere, care au mai puține ramificații, aveau puține insecte prinse sau chiar niciuna. Rezultatele sugerează că plantele cu mai multe ramuri acoperite de peri glandulari lipicioși au șanse mai mari să captureze insecte.

Insectele sunt atrase de miros

Pentru a verifica dacă planta se hrănește efectiv cu insectele capturate, cercetătorii au efectuat mai multe experimente. Au izolat exemplare înflorite de S. candelabrum în recipiente din sticlă, care blocau mirosurile, și au folosit plase pentru a împiedica insectele să vadă plantele.

Astfel, au descoperit că plantele atrag insectele prin miros. Totuși, planta nu capturează orice insectă. Polenizatorii eficienți sunt rareori prinși în firele sale lipicioase. Planta pare să vizeze în special insectele mici, protejând astfel polenizatorii mai mari.

Dovezi că planta digeră prada

Analizele chimice au arătat că planta folosește o enzimă întâlnită frecvent și la alte plante carnivore, numită fosfatază, pentru a-și digera hrana. Cercetătorii au vrut apoi să afle dacă planta absoarbe și substanțele nutritive provenite din insecte. Pentru acest experiment, au marcat musculițe de fructe cu un izotop de azot.

Nivelul de azot a crescut în plantele S. candelabrum, dar nu și într-o altă plantă folosită ca grup de control. Rezultatul indică faptul că planta poate absorbi nutrienții proveniți din insectele capturate.

Analiza genetică a oferit o dovadă suplimentară: planta are gene comune cu alte specii de plante carnivore.

Darwin ar putea avea din nou dreptate

Descoperirea sugerează că fenomenul carnivoriei ar putea fi mult mai răspândit în lumea plantelor decât se credea până acum. Cercetătorii nu exclud posibilitatea ca și alte specii din familia Saxifraga, multe dintre ele având peri lipicioși, să fie carnivore.

Pentru botaniști, această descoperire reprezintă și o confirmare spectaculoasă a unei ipoteze formulate de Darwin în 1875. „Cunoaștem încă foarte puțin despre lumea plantelor”, subliniază botanista Susan Myers, care nu a participat la studiu.